Zalăul a fost, la acest sfârşit de săptămână, gazda întrunirii reprezentanţilor primarilor de comune din întreaga ţară, a Comitetului Director a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), autorităţilor judeţene şi locale, dar şi a parlamentarilor sălăjeni. Pe agenda discuţiilor purtate, în perioada 26-28 mai, în cadrul Conferinţei Regionale a Primarilor de Comune a fost inclusă prezentarea proiectului Dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice locale (comune) şi a asociaţiei acestora (ACoR) în vederea susţinerii dezvoltării durabile a spaţiului rural.
Totodată s-a discutat despre rolul birourilor regionale ale asociaţiei, a fost inaugurat biroul regional al ACoR în comuna Meseşenii de Jos pentru Regiunea de Nord-Vest, unul dintre cele şapte birouri regionale realizate în cadrul proiectului menţionat. La Sala Porolissum a Consiliului Judeţean Sălaj a fost prezentat Planul Strategic pentru Dezvoltarea Spaţiului Rural, activitatea experţilor locali, a componentei de instruire, bazei de date şi chestionarului din cadrul proiectului. Au fost dezbătute problemele cu care se confruntă autorităţile administraţiei publice locale, ca urmare a unor sincope în procesul de descentralizare, precum şi a unei diminuări accentuate a capacităţii administrative, cu precădere la nivelul comunelor. Vineri a fost lansată şi sesiunea de înscriere pentru proiectul Stimularea ocupării active, a dezvoltării antreprenoriale şi a economiei nonagricole prin formarea şi implicarea resurselor umane neocupate din zonele rurale. Demersul este susţinut de ACoR şi este finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
Nu în cele din urmă s-au făcut referiri la proiectele Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural şi CeReSar, Centru de Resurse pentru Afaceri Rurale. La cina festivă au fost premiaţi primarii sălăjeni cu mai multe mandate consecutive la cârma comunităţilor locale.
Sâmbătă, în cadrul lucrărilor Conferinţei Regionale a Primarilor de Comune a fost prezentat Ghidul împrumuturilor pentru administraţia publică locală. Ulterior, primarii au fost invitaţi în comuna Crasna, pentru a vizita obiectivele finalizate de către administraţia locală; mai apoi gazdele le-au pregătit un program artistic, precum şi o cină tradiţională.
Primari, din primul tur?
În deschiderea lucrărilor conferinţei de la Zalău, primarilor din toată ţara le-a fost prezentat un film documentar despre Sălaj (cu atracţiile turistice, investiţiile din infrastructură, principale obiective economice, şi potenţialul resurselor locale), peliculă extrem de apreciată de oaspeţi. Prefectul Sălajului, Vegh Alexandru a arătat că la nivelul instituţiei pe care o reprezintă există o bună colaborare cu ACoR filiala Sălaj, că sunt cunoscutte problemele cu care se cofruntă edilii. Sălajul are multe proiecte depuse, dar avem probleme în derularea lor, însă sperăm să le rezolvăm cu sprijinul Guvernului, a menţionat prefectul de Sălaj. În acest context, Mirel Taloş, deputat liberal a deplâns faptul că o problemă acută cu care se confruntă reprezentaţii administraţiei locale este cea legată de derularea fondurilor europene pentru că nu există niciun fel de informare minimală între unitatea de management şi unităţile adminsitrativ teritoriale.
La vestea bună adusă de Lucian Bode, deputat PDL de Sălaj, şi anume că primarii vor fi desemnaţi din primul tur de scrutin la alegeri, colegii parlamentari din opoziţie au replicat, afirmând, fie că nu sunt de acord, pe motiv de legitimitate (Mirel Taloş), fie că legislaţia nu ar trebui modificată, ci doar consolidată şi îmbunătăţită (Iuliu Nosa, deputat PSD).
Edilii, nemulţumiţi de legislaţie
Nefiind de acord cu faptul că actuala legislaţie răspunde nevoilor autorităţilor locale, Emil Drăghici, preşedintele ACoR, a arătat că dezvolarea comunelor este dictată de măsurile legislative anterioare Revoluţiei şi continuate până astăzi. Reprezentantul primarilor de comune din România a deplâns faptul că viziunea şi atitudinea faţă de conducătorii comunelor este diferită de cea a oraşelor, cu toate că sunt asigurate servicii la standarde asemănătoare. Suntem altfel priviţi decât un primar de oraş. Ce face mai mult un primar al unui oraş cu 1.700 de locuitori decât un primar de comună cu peste 10.000 de locuitori şi de ce primul are salariul poate de zece ori mai mare decât al doilea?
Departajările şi în cazul salariilor şi a numărului de angajaţi din primării ar trebui să ţină cont de numărul de locuitori de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, indiferent că aceasta este comună sau oraş, dar şi de serviciile prestate populaţiei. Trebuie să ieşim din grilele stabilite înainte de 1989 şi să ne adaptăm anului 2011. Nici senatorul sau deputatul dintr-un judeţ cu 500.000 de locuitori nu are salariu mai mare decât unul dintr-un judeţ cu 200.000 de locuitori. Unde este moralitatea şi respectul faţă de autorităţi? s-a întrebat Emil Drăghici.
Nu comasare, ci organizare la nivel regional
Nu doar faptul că legislaţia tratează comunele diferit de oraşe l-a nemulţumit pe preşedintele ACoR, ci şi atitudinea generală de a nu permite dezvoltarea zonelor rurale. Niciunul din parlamentarii de Sălaj prezenţi la întrunirea noastră nu a spus clar că ne va susţine. Ei nu înţeleg nevoia de a ne trata la fel şi ne întrebăm atunci de ce mediul rural este discriminat, a remarcat, în cadrul conferinţei de presă, Emil Drăghici. Acesta a făcut cunoscut că proiectul iniţiat în urmă cu ceva vreme pentru comasarea unităţilor administrativ-teritoriale mici a fost abandonat, dar nu a exclus posibilitatea unei reorganizări la nivel regional. Ideea ar putea da roade şi ar da un sens real descentralizării. De fapt, la noi există centralizare, şi nu descentralizare. Ne-am îndepărtat tot mai mult de cetăţeni şi nu le mai oferim servicii de calitate. Suntem tot mai departe de populaţie, precum administraţiile de la oraş, a subliniat Sandu Bercean preşedintele ACoR filiala Sălaj, primar al comunei Meseşenii de Jos.
Cu toate că edilii şi-au exprimat nemulţumirile faţă de modul în care sunt trataţi, în comparaţie cu cei de la oraş, se pare că nu sunt în mari lipsuri. Apreciem asta, după autovehiculele etalate în parcarea din vecinătatea locului unde au fost cazaţi, numai maşini de peste 25.000 de euro de ultimă generaţie. Păi atunci, la ale cui salarii făceau referire, pentru că gipanele cu care au venit trădau un nivel de trai cu mult peste cel al zonelor rurale.